Echipa de negociatori a Parlamentului European, condusă de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), a ajuns, în cursul nopții, la un acord final cu delegația Consiliului Uniunii Europene asupra Bugetului european pentru anul 2024.
Fondurile UE accesate de România de la aderare (2207) și până la final de septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Suma include fonduri în principal din două bugetări multianuale ale UE (planificări bugetare pe câte șapte ani), anume 2007-2013 și 2014-2020, dar și din cadrul financiar multianual 2021-2027 și din PNRR. Până la finalul anului, potrivit estimărilor autorităților, România ar trebui să mai atragă 2,68 miliarde euro, din care 2,47 miliarde de euro pe cadrul financiar multianual încheiat în 2020.
România, Grecia, Polonia și Lituania solicită Comisiei Europene să acorde un tratament special pentru cheltuielile de apărare în cadrul normelor UE privind datoriile guvernamentale, cu scopul de a acomoda investițiile militare necesare după invazia rusă în Ucraina.
Fondurile nerambursabile primite de la Comisia Europeană sunt o sursă importantă de bani pentru dezvoltarea României, inclusiv în ce privește preoiecte mari, cum sunt cele de infrastructură.
Procurorul-șef al Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi, a repurtat o victorie parțială pentru instituție, obținând din partea autorităților UE o majorare a bugetului pe 2021 al Parchetului, pe care o ceruse public în repetate rânduri, însă banii în plus reprezintă mai puțin de jumătate din suma solicitată de Kovesi.
Propunearea de buget pentru perioada 2021-2027, prezentată miercuri de Comisia Europeană în Parlamentul European, condiționează finanțarea europeană de respectarea statului de drept. Practic, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept.
Germania ar putea fi nevoită să-și majoreze contribuția la bugetul Uniunii Europene cu 4,5 miliarde de euro atât în 2019, cât și în 2020 după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit unui raport intern al Ministerului Finanțelor de la Berlin, publicat sâmbătă, relatează Reuters.